Ce este stresul?

Este un fenomen complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță și greu de surmontat pentru persoana respectivă.

Stresul are o importantă componentă subiectivă, în sensul că ceea ce este provocator sau chiar relaxant pentru o persoană într-o anumită situație poate deveni amenințător sau blocant pentru alta persoană/situație. Diferențele individuale în ceea ce privește răspunsul la stres sunt generate atât componente psihologice personale (fragilitate psihologică, mecanisme de coping insuficient dezvoltate) cât și experiențe anterioare de viață ce au un character destabilizator și agravant.

Factori de stres

Stresorii sau factorii de stres reprezintă evenimente/situații interne sau externe, reale sau imaginare, suficient de intense sau frecvente încât sa genereze reacții de adaptare din partea persoanei.

Iată o serie de factori de stres/potențiali factori stresori: boala fizică sau psihică, decesul unei persoane dragi; despărțirea de o persoană semnificativă; schimbarea locuinței/locului de muncă; abuzul fizic, emoțional sau sexual; situația financiară precară; probleme la locul de muncă; relații disfuncționale în cadrul familiei de bază sau extinsă; relații semnificative disfuncționale; dezastre naturale (cutremure, inundații); războaie; lipsa de încredere, nemulțumire față de aspectul fizic, deciziile luate de-a lungul vieții, etc.

Reacții la stres:

• reacții fizice/fiziologice: dureri în zona pieptului, palpitații, apetit alimentar scăzut sau crescut; indigestii frecvente, insomnii, crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene, transpirații excesive, amețeli, stare generală de rău, constipații sau diaree (nemotivate medical), oboseală cronică;
• reacții cognitive: blocaje ale gândirii, deficit de atenție, scăderea capacității de concentrare, dificultăți în amintirea anumitor lucruri, flexibilitate cognitive redusă, diminuarea creativității.
• reacții emoționale: iritabilitate crescută, agitație și neliniște, scăderea interesului pentru domenii care reprezentau înainte pasiuni sau hobby-uri, pierderea interesului pentru prieteni, instabilitate emoțională, anxietate, reprimarea emoțiilor, dificultăți în angajarea în activități distractive sau relaxante;
• reacții comportamentale: performanțe scăzute la locul de muncă, fumat excesiv, consum exagerat de alcool, tulburări de somn, un management ineficient al timpului, comportamente agresive, comportamente de amânare sau evitare a unor sarcini, procrastinare.

Măsuri de întrajutorare/diminuare a stresului resimțit:

• identificarea și monitorizarea factorilor de stres și anticiparea perioadelor de stres (ex: perioada de sesiune, de finalizare a examenelor de studiu;

• identificarea și monitorizarea factorilor de stres și anticiparea perioadelor de stres (ex: perioada de sesiune, de finalizare a examenelor de studiu;

• conștientizarea propriilor reacții la stres (face parte din procesul de autocunoaștere pe măsură ce ne confruntăm cu perioade mai stresante din viață);

• dezvoltarea unor abilități și comportamente de gestionare a stresului (coping): dezvoltarea asertivității, dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalți, identificarea și rezolvarea conflictelor atunci când apar, învățarea unor metode de relaxare;

• stabilirea și menținerea unui suport social adecvat: inițierea, dezvoltarea și menținerea relațiilor sociale, participare la activități cu colegii, rudele sau cunoscuții etc.;

• dezvoltarea unui stil de viață armonios: adoptarea unor comportamente alimentare sănătoase, practicarea regulată a exercițiilor fizice, consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos;

• dezvoltarea încrederii în propria persoană: stabilirea unor scopuri și obiective realiste, stabilirea priorităților și a limitelor personale, participarea la activități care dezvoltă încrederea în sine